6 motive pentru care disputele dintre fraţi sunt bune

Publicat in 22/05/2014

          Oricine are doi sau mai mulţi copii, indiferent de vârstele lor, sexul fiecăruia şi diferenţa de ani dintre ei, ştie că rivalitatea dintre fraţi e una din cele mai mari provocări ale “meseriei” de părinte. Ar fi ideal ca această rivalitate să vină la pachet cu un fluier şi un manual de instrucţiuni, pentru ca părintele să îşi însuşească foarte repede şi uşor rolul de arbitru; dar acest lucru nu se întâmplă, deci nu ne rămâne decât să tragem adânc aer în piept şi să sperăm la vremuri mai liniştite.

          Deşi e greu să vedem lucrurile în perspectivă atunci când unul din copii ţipă dintr-o parte, altul din altă parte, iar un eventual al treilea le ţine isonul, totuşi specialiştii de la Centrul de Cercetare şi Studiu al Familiei din cadrul Universităţii Cambridge ne asigură că certurile dintre fraţi sunt de fapt un lucru bun şi reprezintă o parte esenţială în dezvoltarea copiilor.

          Iată 6 motive pentru care rivalitatea dintre fraţi poate fi privită cu calm, înţelegere şi, dacă putem, chiar cu un zâmbet:

  1. Dezvoltă aptitudini de rezolvare a conflictelor. Cu fiecare rundă de ţipete, copiii mai adaugă o cărămidă la experienţa de a rezolva probleme şi conflicte. Fie că negociază, face compromisuri, amână rezolvarea conflictului, cedează dacă punctul lui de vedere în respectivul conflict e slab şi câştigă în conflictele în care poziţia sa e puternică, copilul învaţă lecţii şi deprinderi preţioase pentru viaţa sa de adult, ne spune Signe Whitson, terapeută pentru copii şi adolescenţi, autoare americană a unui best-seller privind managementul furiei.
  2. Îmbunătăţeşte capacitatea copilului de a relaţiona şi socializa cu ceilalţi. Una din părţile bune ale disputelor dintre fraţi, conform unui studiu pe comportamentele copiilor din cadrul aceleiaşi familii condus de dr. Claire Hughes de la Universitatea Cambridge, este că prin ele copilul dezvoltă o inteligenţă şi o experienţă de relaţionare pe care apoi o va folosi şi în afara casei, în interacţiunile cu alţi copii.
  3. Îmbunătăţeşte capacitatea de ascultare şi empatia. Se ceartă, poate se mai şi bat, dar până la urmă se împacă şi au momente când sunt aliaţi desăvârşiţi; mai ales când şuşotesc d-ale lor şi povestesc şi se sfătuiesc. Aceste momente sunt nepreţuite, subliniază terapeuta Signe Whitson, deoarece aşa învaţă cel mai uşor cum să privescă lucrurile din unghiul altcuiva, să înţeleagă perspectiva celuilalt şi să empatizeze cu acesta.
  4. Creşte auto-controlul. Să nu credeţi că e uşor pentru un copil să îşi păstreze calmul când un frate sau o soră e mereu în teritoriul lui şi deseori îi contrazice dorinţele. Fraţii şi surorile care au de înfruntat această provocare şi reuşesc să-şi controleze cu succes pornirile mânioase împotriva altui frate/altei surori devin adulţi care stăpânesc arta fină a auto-controlului. Copiii care înlocuiesc impulsurile agresive cu mesaje asertive îşi devoltă inteligenţa emoţională şi abilităţile de comunicare.                                                                                                                                                           Un studiu de cinci ani condus de Centrul de Cercetare şi Studiu al Familiei din cadrul Universităţii Cambridge a relevat faptul că „cu cât copiii se supără unii pe alţii mai mult, cu atât învaţă mai multe despre cum să-şi auto-regleze emoţiile şi cum pot ei influenţa emoţiile celor din jur”, a arătat dr. Claire Hughes.
  1. Formează o legătură strânsă între fraţi şi o bază solidă a relaţiilor dintre ei pe viitor. Chiar dacă copiii trăiesc într-un ciclu constant de genul: ne iubim-ne batem-ne iubim-ne certăm-ne iubim, prin faptul că în cele din urmă îşi rezolvă conflictele, ei învaţă de fapt să coopereze, să lucreze împreună, să treacă împreună peste dificultăţi. Acest lucru este foarte important pentru relaţia lor viitoare şi pentru sănătatea lor emoţională, pentru că este cel mai liniştitor lucru din lume să ştii că ai pe cineva care îţi va fi aproape la nevoie.
  2. Dezvoltă maturitatea. Potrivit dr. Claire Hughes, părinţii nu trebuie să-şi facă griji dacă disputele dintre copii se înrăutăţesc pe măsură ce aceştia cresc, atâta timp cât limbajul e adecvat şi nici unul dintre copii nu se supune celuilalt fără voia lui. Partea pozitivă a acestei înrăutăţiri a certurilor odată cu creşterea vârstei ar trebui să fie faptul că limbajul devine mai elevat; copiii învaţă tot mai bine să-şi exprime sentimentele, dorinţele, nevoile; creativitatea şi inventivitatea pentru găsirea soluţiilor cresc şi ele; argumentele devin tot mai multe şi mai logice; cu alte cuvinte – copilul evoluează.

        Fie că e perioadă de pace sau de război între copii, există un lucru pe care relaţiile între fraţi/surori îl au în comun: Fraţii pot fi între ei cel mai bun profesor al celuilalt. De la lecţii privind ascultarea şi empatia, până la aptitudini de negociere şi rezolvare a conflictelor, copiii învaţă unii de la alţii cel mai important aspect al vieţii – puterea iubirii necondiţionate.

Tags: , , , , , , , , , , ,