Alăptăm sau nu alăptăm?

Publicat in 14/05/2015

Încă de la Adam şi Eva, femeile şi-au hrănit bebeluşii la sân, continuând legătura fizică începută din momentul conceperii. Alăptarea este benefică pentru bebeluşi, pentru mamă, pentru familie şi pentru societate.

Aţi putea avea impresia că decizia de a alăpta sau a hrăni copilul cu biberonul este pur și simplu o preferinţă personală. Nu vă lăsaţi păcălită că laptele matern şi laptele praf sunt la fel de bune –  nu este adevărat. Fără îndoială, laptele matern este alegerea corectă, deoarece oferă sănătate şi dezvoltare optimă şi armonioasă bebeluşilor. În niciun alt moment în viaţă nu va fi un singur aliment suficient ca unică sursă de nutriţie. Acordaţi așadar o mai mare importanţă momentului când decideţi schimbarea naturalului cu artificialul. Laptele matern este speciospecific, conţine în mod natural tot ce are nevoie copilul pentru o dezvoltare optimă, protejându-l de boli în primul an de viaţă şi chiar mai mult – pe tot parcursul alăptării.

Hrănirea cu biberonul conduce de multe ori la supraalimentare şi obezitate. Hrana artificială expune de asemenea bebeluşul la metale toxice, bacterii dăunătoare şi alte toxine din mediu. Bebeluşii hrăniţi cu lapte praf sunt mult mai predispuşi la boli şi spitalizări, infecţii urinare, boli respiratorii, infecţii ale urechii care pot duce mai târziu la probleme de vorbire si citire, meningite. Hrănirea cu lapte praf pare a fi unul dintre factorii care contribuie la apariţia sindromului morţii subite a sugarului. Copiii hrăniți astfel au predispoziţii mai mari la colici, constipaţie şi alergii. Alăptatul protejează împotriva acestor complicaţii, precum şi împotriva bolilor digestive cronice (boala Crohn), colite ulceroase, diabet de tip I (cu debut juvenil) şi cancer al glandelor limfatice.

Laptele matern este unica sursă de substanţe nutritive ce contribuie la creşterea rapidă şi sănătoasă a creierului şi sistemului nervos al bebeluşului, astfel se pare ca bebeluşii alăptaţi sunt mai inteligenţi. Prin suptul la sân, bebeluşul îşi dezvoltă muşchii faciali, ai maxilarului şi limbii, alăptarea prelungită asigurând dezvoltarea unui maxilar bine modelat și dinţi drepţi.

OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) recomandă alăptarea bebeluşului până la 6 luni exclusiv şi continuare până la 2 ani şi peste, atât timp cât mama şi copilul şi-o doresc. A doua cea mai bună soluţie, dacă alăptarea nu este posibilă, este chiar laptele mamei extras cu pompa sau manual. Dacă extragerea nu este posibilă, cea de-a treia sugestie pe lista OMS este laptele matern donat controlat. Numai atunci când nici aceasta nu este disponibilă ar trebui să se recurgă la hrănirea cu lapte artificial pentru copii.

Dintre obstacolele care intervin în problema alăptatului la sân ar fi de menţionat: lipsa de informare sau apatia specialiştilor ce oferă servicii de îngrijire a sănătăţii, practicile spitaliceşti perturbatoare (separarea imediată a mamei de copil, oferirea acestuia glucoză, lapte artificial în absenţa unor motive medicale), lipsa îngrijirilor de urmărire post partum precoce, lipsa unor susţineri sociale adecvate, promovarea comercială a laptelui praf prin distribuirea în  spitale de pachete cadou, reclamele de la televiziune şi din revistele de interes general.

În concluzie, alăptarea este norma biologică de a hrăni un copil, iar  alimentarea cu lapte artificial implică riscuri. Alăptarea presupune o relaţie de reciprocitate, consolidând emoţiile pozitive între mamă şi copil. Cea mai mare satisfacţie a mamei este să-și vadă copilul crescând cu hrana propriului trup.

Adina Iancu – Moaşă independentă, educator perinatal, consultant alăptare, formată şi ca doula

Ofer servicii de consultanţă pre şi postnatală, pregătire a perineului pentru naştere şi re-educare abdo-perineală după naştere, consiliere de alăptare, cursuri de masaj al bebeluşului, serviciu de însoţire a naşterii tuturor femeilor care îşi doresc un sprijin eficient la naştere, atât în cadru spitalicesc, cât şi în afara lui. Mă puteţi găsi pe Facebook, la MamiCenter.

Tags: , , , ,