Prima pagină / Părinţi informaţi / Alimentație / Alimentaţia în perioada sarcinii – Partea III

Alimentaţia în perioada sarcinii – Partea III

Publicat in 24/03/2014

Ce evităm în sarcină?

Sunt de evitat mâncărurile grase, greu digerabile şi iritante pentru tubul digestiv, ori cu conţinut mare de sare: sosuri, prăjeli, tocături, mezeluri, afumături, brânzeturi fermentate, vânat, condimente picante.

Cafeaua şi ceaiul negru sau băuturile tip Coca-Cola şi Pepsi, precum şi alte surse de cofeină  nu se vor consuma în exces, de preferat ar fi să se evite. O cafea sau o cană de ceai pe zi, dimineaţa, nu pare să aibă efect nociv, dar ar fi mai precaut să se evite, din cauza efectului stimulant asupra sistemului nervos central, poate provoca iritabilitate şi insomnii, creşte tensiunea arterială şi pulsul, poate provoca bătăi cardiace neregulate, stimulează secreţia de acid gastric, putând provoca arsuri la stomac. Pe măsură ce progresează sarcina, scade capacitatea organismului de a descompune cofeina, astfel încât aceasta rămâne mai mult timp în sânge, prelungindu-se totodată şi durata efectelor ei.

Cafeaua în cantitate moderata (2 căni/zi) poate încetini creşterea osoasă, iar băuturile tip cola accentuează acest efect prin conţinutul de acid fosforic. Fenolii din cafea îngreunează absorbţia fierului, dar dacă ceaiul sau cafeaua se beau între mese, efectul asupra absorbţiei fierului este mai mic.

Cantităţi mari de cafea în sarcină (mai multe căni/zi) predispun la avort spontan, nou-născut mort, greutate mică la naştere, dificultăţi de adaptare la viaţa extrauterină în primele zile.

O variantă fără riscuri ar fi cafeaua pe bază de cereale prăjite şi cicoare (Inka).

Deosebit de periculos în sarcină este consumul de alcool pentru efectul teratogen, duce la apariţia sindromului alcoolic fetal (“fetal alcohol syndrome”) care constă în întârzierea creşterii intrauterine şi postnatale, microcefalie, dismorfism cranio-facial, malformaţii faciale şi articulare, retard intelectual, alte anormalităţi nespecifice, avort spontan, coordonare motorie dificilă, probabil autism. Indirect, alcoolul afectează fătul, producând un deficit de magneziu, zinc şi vitaminele A, B9 şi C.

Total neindicat în sarcină este şi fumatul, din cauza riscurilor la care se expune mama: avort spontan, naştere prematură, naştere cu făt mort, deces al nou-născutului, retard de creştere intrauterină cu greutate mică la naştere, malformaţii oro-faciale, neuroteratogen (la animale de experienţă). Efectele negative ale fumatului se datorează substanţelor toxice existente în fumul de ţigară: monoxidul de carbon (CO), trece prin placentă în sângele fetal, are afinitate mare pentru hemoglobina fetală de care se leagă, împiedicând oxigenarea sângelui urmată de efectele negative asupra dezvoltarii embrionului şi fătului. Cianidele scad biodisponibilitatea vitaminelor B9 şi B12, calciului şi zincului, iar nicotina are acţiune vasoconstrictoare asupra arterelor organelor interne, uterului şi placentei, ceea ce împiedică buna lor irigare, urmată de întârzierea dezvoltării fătului.

Alte lucruri de reţinut:

Atenţie deosebită trebuie acordată unei bune igiene, deoarece unele infecţii contactate în  perioada sarcinii pot provoca avort spontan sau malformaţii. Nu trebuie să se consume conserve vechi, bombate sau deformate; legumele şi fructele se spală sub jet de apă; laptele crud şi lactatele din lapte crud, ouăle crude (maioneză, îngheţate) nu se consumă; peştele, carnea şi mai ales fructele de mare trebuie să fie proaspete şi bine preparate termic. De asemenea, este bine să fie evitate locurile aglomerate şi nearisite.

In privinţa analizelor, fără a intra în prea multe detalii, pentru că acestea sunt oricum indicate de medicul care urmăreşte sarcina, aş vrea doar să subliniez că este important să se urmărească glicemia, mai ales în trimestrul al doilea al sarcinii, iar dacă valorile sunt mari, să se facă şi un test de toleranţă la glucoză în săptămânile 24-28, pentru a se depista un eventual diabet gestaţional.

Ar mai fi recomandabil să se investigheze TSH şi hormonii tiroidieni, mai ales la femeile diagnosticate cu hipotiroidie, obezitate, diabet, tiroidită autoimună, alte boli autoimune sau antecedente familiale de boli tiroidiene ori autoimune. Hipotiroidismul mamei netratat în timpul sarcinii, poate avea consecinţe nefaste asupra copilului: naştere prematură, greutate mică la naştere, coeficient de inteligenţă redus, guşă la copil, icter prelungit, hernie ombilicala, plâns răguşit, alimentaţie dificilă, hipotonie (“copilul moale, care plânge rar”) etc. Din aceste motive, tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni la gravidele hipotiroidiene e obligatoriu pe toată durata sarcinii şi alăptării, conform indicaţiilor date de medicul endocrinolog.

Ca ultim sfat, pentru părinţii peste 35-40 de ani, mame care au avut minim 2 avorturi spontane, nou-născuţi morţi sau cu malformaţii, boli genetice în familie, este bine să facă un consult genetic şi analizele recomandate de medicul genetician, pentru a stabili eventuale riscuri din acest punct de vedere, înainte de sarcină.

Luminiţa Huza

Nutriţie