Atitudinea copiilor vizavi de sex : Grupa de vârstă 13-18 ani

Publicat in 05/02/2015

Grupa de vârstă 13-18 ani: Adolescenţii, sau cei ce nu ştiu că nu ştiu

Adolescenţii au de învins două piedici ca să devină adulţi maturi din punct de vedere sexual, mai ales dacă n-au primit informaţii de sănătate sexuală înainte de a intra în adolescenţă.

Prima piedică este aceea că ei trăiesc cu impresia că ar trebui să ştie totul despre sexualitate doar în virtutea faptului că au implinit 14 ani. Filmele, revistele şi televiziunea – toate promovează o imagine a adolescenţilor ca maşină dezlănţuită de făcut sex. Când îşi dau seama că nu ştiu ceva, adolescenţii cred că nu e „cool” să întrebi şi să te lămureşti.

A doua piedică în calea dezvoltării normale a adolescenţilor e faptul că nimeni nu discută deschis despre problemele de sănătate sexuală, iar adolescenţii sunt lipsiţi de informaţii.

O altă resonsabilitate des neglijată a părinţilor de adolescenţi e stabilirea limitelor, a reperelor şi chiar a unor reguli ferme. Copiii şi adolescenţii mărturisesc adesea că, în adâncul sufletului lor, sunt foarte fericiţi că părinţii au stabilit nişte reguli stricte sau şi-ar dori ca părinţii lor să fie mai fermi.

Fumatul, alcoolul şi drogurile sunt strâns legate de activitatea sexuală a adolescenţilor. (M-am întrebat din ce motiv se întâmplă acest lucru, şi am conştientizat că toate aceste activităţi sunt legate de noţiunea de autocontrol. Stau şi mă gandesc ce lume minunată am avea dacă oamenii în general şi adolescenţii în special ar fi  mai capabili de autocontrol…) E important ca părinţii să vorbească despre aceste lucruri cu copiii lor, mai ales despre efectele nocive ale acestora.

De exemplu, întrebaţi-i: ”Dacă îţi dau voie să merg la petrecerea asta, ce-o să faci dacă o să fie băutură sau dacă cineva scoate din buzunar nişte droguri?” Explicaţi-le de ce anume vă temeţi cel mai tare şi parcurgeţi împreună cu ei scenariul cel mai rău pe care vi-l puteţi imagina. Nu uitaţi să-i întrebaţi: ”Dacă tu ai fi părinte, cum ai vrea să se comporte copilul tău?”

Unii părinţi cred că adolescenţilor trebuie să li se dea libertate totală, pentru că oricum o să înveţe singuri, făcând greşeli şi fiind nevoiţi să se descurce singuri. Aceşti copii îi vor influenţa negativ pe ai dumneavoastră.

E surprinzător cât de mulţi părinţi consideră că nu e nevoie pentru copiii lor să ştie prea multe despre sex, crezând în mod eronat că informaţiile pe această temă îi vor face curioşi. De fapt, doar informaţia  că ţara nostră deţine recordul în Europa la numărul de avorturi, de mame adolescente şi de nou-născuţi abandonaţi în maternităţi ar trebui să le dea serios de gândit tuturor părinţilor…

E foarte important ca părinţii de adolescenţi să înţeleagă că o fată poate rămâne însărcinată imediat după ce are prima menstruaţie, care poate fi chiar la 9 ani (e adevarat că mai rar). Iar acest lucru ar trebui să-l ştie orice fată, preferabil de la mama ei, şi nu de la un test de sarcină pozitiv…

Rămân mereu neplăcut surprinsă când aud de la părinţi opinia potrivit căreia e prea devreme să le facem copiilor lor educaţie sexuală în preadolescenţă. Din punctul lor de vedere, preadolescenţii sunt prea mici. Din punctul meu de vedere, cel mai bun tratament e prevenţia. Ca să nu mai vorbim de posibilităţile nelimitate pe care tehnologia modernă le oferă copiilor de azi, ceea ce îi poate face pe copiii de clase primare, de exemplu, să se întrebe ce este sexul oral. Părinţii pot fi oripilaţi, şocaţi, ş.a.m.d., dar acei copii au dreptul la un răspuns, dacă adulţii din jurul lor nu au ştiut să-i ferească la timp de asemenea influenţe nocive.

Or, la vârste mai mari, din păcate, un număr alarmant de mare de adolescenţi îşi încep viaţa sexuală. Nimeni, sau aproape nimeni, nu le vorbeşte despre valori, despre sentimente, despre intimitate şi rolul ei în relaţiile interumane, despre implicaţii cum ar fi bolile cu transmitere sexuală (şi ele în creştere, din păcate) sau pericolul unei sarcini nedorite.

Una din expresiile mele favorite legate de aspectul intimităţii este faptul că a face dragoste e practic echivalent cu a lăsa ca celălalt să-ţi vadă sufletul în pielea goală. Indiferent de argumente, nimeni nu mă poate convinge că adolescenţii de azi sunt pregătiţi pentru asta. De fapt, mărturisesc că îi văd din ce în ce mai vulnerabili.

Problema generaţiei actuale de părinţi este faptul că există în ei o pudoare exagerată, datorită mediului restrictiv în care au crescut, referitor la acest subiect. Pe de altă parte, părinţii din zilele noastre nu-şi pot permite să spună pur şi simplu că ei nu au avut parte de asemenea discuţii cu părinţii lor şi deci e normal să nu le spună nici ei nimic copiilor lor pe acest considerent, pentru că, din păcate, s-a schimbat şi societatea în care trăim.

Copiii noştri trăiesc într-o lume în care revistele Playboy și altele de acest gen pot fi achiziţionate liber, de la orice tarabă. Și înspre ei vin constant mesaje (inclusiv sub forma, foarte plăcută de altfel, a muzicii) de genul ”Înnebunesc când mă atingi” sau “M-am gândit toată noaptea la corpul tău” etc., ceea ce le induce ideea falsă că, dacă te-ai îndrăgostit sau cel puţin eşti atras(ă) de o persoană de sex opus, este normal şi firesc să faci dragoste cu acea persoană. Ei bine, nu este. Dar cine le va spune aceste lucruri copiilor noștri? Noi nu suntem animale, să cedăm instinctelor nostre.

Şi cred că e important să ţinem minte că sexul l-a creat Dumnezeu, pentru procreere. El a zis “Creşteţi şi înmulţiţi-vă”, nu invers…

psiholog Annamaria Magdalena Moldovan

Tags: , , , ,