copil cu bani

Ce ar trebui să ştie orice copil despre bani

Publicat in 29/08/2013

Mie nu mi-a plăcut niciodată prea mult matematica. Chiar de la primele lecţii, când trebuia să învăţăm să facem cifra 2 graţioasă ca o lebădă, iar mie îmi ieşea mai degrabă  ca o găină, mi-am dat seama că matematica nu va fi niciodată  prietena mea cea mai bună.

Cu toate astea, nu pot nega importanţa ei în viaţa noastră  de zi cu zi, mai ales când vine vorba de acel lucru care face pământul să se învârtă, şi anume banii. Unii îi consideră o binecuvântare, alţii un rău necesar. Indiferent de variantă, adevărul e că banii fac parte din viaţa tuturor, fie că vrem, fie că nu. Asta implică automat că şi copiii devin conştienţi de existenţa lor, poate chiar mai repede decât ne aşteptăm sau ne dorim.

Subiectul banilor e întotdeauna delicat şi studiile arată  că puţini sunt părinţii care explică chestiunea banilor copiilor lor. Majoritatea se limitează la replici tangenţiale, precum „mami nu îţi poate lua acum jucăria, că nu are bani”  sau „ când o să primesc banii, o să poţi să mergi în excursie”. Dar oare ce înţeleg copiii din aceste răspunsuri şi condiţionări? Probabil ceea ce gândesc şi părinţii, şi anume că banul e ceva rău, puţin şi depindem de el aproape în totalitate.

Acest sistem de credinţe negative şi limitative e transmis din generaţie în generaţie şi reprezintă motivul pentru care familiile de rând rămân la acelaşi nivel financiar timp de mai multe generaţii. Tiparul clasei de mijloc este în mare cam aşa: capătă o educaţie bună, găseşte o slujbă, căsătoreşte-te, fă copii şi mulţumeşte-te cu ce ai. Nu sună rău, dar nici nu pregăteşte terenul niciunui copil pentru succes mondial.

După cum am scris într-un articol precedent, primii ani din viaţa copilului sunt definitorii în formarea sa ca adult. Acum se pun bazele dezvoltării sale intelectuale, emoţionale  şi cognitive, iar cunoştinţele şi principiile care le deprinde acum, vor rămâne alături de el toată viaţa, servindu-i drept fundaţie solidă pentru caracterul său, modul său de a gândi şi acţiona. Astfel pusă situaţia, e limpede că noi, părinţii, ar trebui să prelucrăm, să finisăm conştient fiecare concepţie despre viaţă pe care o transmitem mai departe, deoarece noi suntem principalii creatori ai sistemului de valori şi reguli al copilului.

Ca părinţi conştienţi de puterea şi valoarea banului, e important să nu manipulăm copiii cu bani, pentru a evita ca aceştia să  înveţe că banul e un instrument cu care să îi supună  pe ceilalţi. Banul ar trebui mai degrabă prezentat copilului ca o forţă productivă a binelui, decât ca o armă a elitelor folosită împotiriva maselor neputincioase.

Pentru ca un copil să îşi creeze o impresie adecvată  despre bani şi cum merg treb urile în lumea guvernată de ei, iată 7 lucruri pe care e bine să le înveţe încă  de mic:

  1. Unii oameni au mai mulţi bani decât alţii. E foarte important să-i învăţăm pe copii despre egalitate, că toţi ne naştem egali şi că nimeni nu e mai presus decât alţii. Dar e la fel de important să subliniem că asta se referă la drepturi, calităţi, defecte, culoarea pielii, naţionalitate, religie etc., dar nu şi la posibilităţile financiare. Pentru că asta e realitatea – trăim într-o lume împărţită în bogaţi, clasa mijlocie şi săraci. Ar fi incorect să lăsăm copiii să înţeleagă altceva.
  2. Banii se câştigă prin muncă. E normal ca părinţii să se ocupe de satisfacerea nevoilor şi dorinţelor copiilor, dar dându-le bani fără impunerea unor reguli nu face altceva decât să creeze şi să alimenteze un sentiment de „dă-mi tot , că mi se cuvine”. În acest sens, e util să acordăm copiilor o educaţie din care ei să înţeleagă că trebuie să se facăutili comunităţii pentru a câştiga bani, şi nu doar să se ocupe de sine şi apoi să aştepte să primească bani.

În unele ţări există practica muncilor uşoare efectuate de copiii mai mari de 13-14 ani, mai ales pe timpul verii.  Aceasta e forma cea mai uşoară  prin care copiii pot învăţa valoarea banului câştigat prin propriile forţe.

  1. Banii aduc privilegii. Corect sau greşit, banii aduc privilegii. Şi cu cât copilul înţelege mai repede implicaţiile pozitive ale acestui fapt, cu atât e mai uşor pentru el să devinămotivat să înveţe şi să muncească pentru a obţine acele privilegii pe care o slujbă bine plătită le aduce cu sine.
  2. Banii nu aduc fericirea. Reversul medaliei celor care evită chestiunile financiare, sunt cei ce se gândesc mereu la bani, cum să îi facă, unde să îi mai găsească. Aceştia tind să uite de restul oamenilor şi lucrurilor şi ca atare, pierd bucuriile mici ale vieţii, care de fapt contează cel mai mult.  Copiii trebuie să ştie că banii nu sunt totul, nu ne fac mai buni, mai deştepţi sau mai frumoşi şi că dacă nu sunt fericiţi fără bani, cu siguranţă nu vor fi nici dacă vor avea bani. În fond, se zice că cele mai bune lucruri în viaţă sunt gratuite.
  3. Banii sunt ceva bun. Priviţi din perspectiva: salarii mici, rate şi preţuri mari, banii sunt ceva la care majoritatea oamenilor se gândesc cu groază. Dar dacă schimbăm un pic unghiul şi îi privim în asociere cu libertatea, posibilităţile, abundenţa şi oportunităţile, atunci parcă devin puţin mai plăcuţi, nu?
  4. Banii se pot înmulţi. E bine pentru copii să ştie să facă economii, dar e şi mai bine să înveţe să îi investească cu folos. Cel mai eficient mod de a face bani e găsirea de soluţii la probleme. De exemplu, vecinul nu are timp să-şi scoată câinele la plimbare, iar mătuşa ar avea nevoie de ajutor la curăţatul curţii de frunzele uscate, şi amândoi sunt dispuşi să plătească pe cineva pentru aceste treburi? Să îi îndrumăm pe copii să vină în ajutorul lor şi al altora cu nevoi similare – oferindu-se să plimbe câinii vecinilor la o ieşire cu prietenii sau investească banii primiţi până acum într-o maşinuţă cu pedale care să poată fi folosită la strângerea frunzelor uscate din curţi.

Astfel, învaţă să îmbine utilul cu plăcutul şi că  „cu cât ajut la rezolvarea mai multor probleme, cu atât pot câştiga mai mult”. Oricine poate să aibă tot ce îşi doreşte dacă gândeşte la scară mare.

  1. Orice copil poate să devină bogat. Mai presus de orice lecţie pe care un părinte o poate da unui copil, este aceea cum că el este capabil să devină orice îşi doreşte. Indiferent de aptitudini, gusturi, de coeficientul de inteligenţă sau de posibilităţile materiale ale familiei, fiecare copil are ceva special care îi poate asigura succesul când va fi adult. Iar cele mai dulci şi frumoase cuvinte pe care un copil are nevoie să le audă de la părinţii lui sunt: Am încredere în tine şi Poţi să o faci.