Copilul meu este supraponderal sau obez?

Publicat in 22/05/2014

Mulți părinţi nu îşi pun această întrebare, bucurându-se când copilul lor are poftă de mâncare, creşte şi este bucălat. Dar dacă copilul este mai dezvoltat decât majoritatea celor de vârsta lui, dacă oboseşte repede la efort sau dacă hainele pentru grupa lui de vîrstă nu i se potrivesc, părinţii ar trebui să fie atenți.

În aceste cazuri devine necesar ajutorul dieteticianului profesionist, eventual a neuropsihiatrului infantil, al psihologului. Obezitatea infantilă instalată are efecte nocive mai mari decât obezitatea adulților și este mai greu de tratat. Este mai uşor să se revină la greutatea normală din suprapondere decât din obezitate, beneficiul fiind și mai mare datorită evitării complicațiilor obezității (boli cardio-vasculare, respiratorii, gastro-intestinale, neurologice, ortopedice, endocrinologice, metabolice şi, nu în ultimul rând, probleme psiho-sociale).

Cauzele care duc la apariţia obezităţii la copii sunt multiple, de la cele genetice și de mediu, la cauzele psihologice sau patologice. În general, obezitatea infantilă reprezintă totuși consecința unui mod de viață propriu familei, cu aport frecvent de alimente periculoase, hiperglicemiante și deteriorarea progresivă a metabolismului copilului. Ar trebui să se acorde atenție sporită calității alimentelor şi modului lor de preparare, iar cantitatea ar trebui adaptată vârstei şi efortului fizic al fiecărui copil.

La copii, măsurile de combatere a obezității diferă mult față de cele aplicate la adulți. Unui copil trebuie să i se ofere alternative variate şi mai puţine restricţii. O recompensă sănătoasă este mai eficientă decât o interdicţie. Dieta copiilor trebuie să fie săracă în zahăr și dulciuri concentrate. Glucoza este combustibilul principal al creierului, dar carbohidraţii rafinaţi precum pâinea albă, dulciurile, biscuiţii, se absorb rapid. Dacă energia nu este consumată, ea se stochează sub formă de grăsime. Sunt de preferat alimentele cu conținut de carbohidraţi complecși ca: cereale integrale, legume, fructe proaspete, leguminoase, care vor contribui la producerea de energie eliberată treptat şi mai puţin la stocarea ei sub formă de grăsime.

Grăsimile ar trebui să reprezinte 30% din aportul caloric al dietei copilului, prin consumul regulat de seminţe ( in, dovleac, susan, floarea soarelui), nuci, uleiuri de in, de rapiță sau măsline, de preferat presate la rece şi din peşte, ouă, brânzeturi, carne slabă, care aduc şi un aport important de proteine şi minerale vitale. Uleiurile nu se vor folosi pentru prăjit deoarece se degradează şi devin foarte nocive – din uleiurile încinse se formează acroleină (substanţă citotoxică şi neurotoxică cu efecte pe termen lung). Nu gătiţi mâncarea la temperaturi foarte înalte şi excludeţi prăjelile. Cartofii prăjiţi în ulei sau chipsurile sunt atât bombe calorice, cât şi toxice..

Micul dejun luat împreună cu părinții este esenţial pentru încrederea în sine și performanțele copiilor. Merită osteneala pentru ca ei să poată fi atenți, pentru a se concentra mai bine şi memoria să le funcţioneze optim. Preparaţi micul dejun din cereale, cu fructe sau seminţe și iaurt. Rezultatele de la şcoală vor fi mai bune, iar trezirea de dimineaţă va fi mai uşoară, după un somn liniștit..

Creşteţi aportul de vitamine, minerale şi antioxidanţi, asigurând zilnic fructe şi legume proaspete, cât mai colorate, cereale integrale, seminţe şi nuci.

În funcţie de problemele cu care vă confruntaţi, cereţi sfatul specialistului nutriţionist, psiholog, profesor, antrenor. Ei vă pot ajuta să găsiţi cele mai potrivite soluții.

Gătiţi acasă, chiar împreună cu copiii, astfel vor fi mai puţin mofturoşi. Faceţi cumpărăturile din surse sănătoase, alegeţi alimente bio, evitaţi produsele cu aditivi sau produsele cu mult zahăr şi grăsimi. Faceţi-vă timp pentru copii, faceţi-le pacheţele, nu le daţi bani să-şi cumpere singuri mâncare. Oferiţi-le alternative gustoase şi sănătoase în loc de fast-food, snacks, junk-food. Preparaţi dulciuri de casă, pe bază de fructe, în loc de ciocolată, bomboane şi sucuri colorate, artificiale, aditivate. Creaţi meniuri echilibrate (consum raţional de pâine sau cereale integrale, grăsimi din peşte, lactate, carne slabă, cât mai multe legume şi fructe de sezon). Serviţi masa la ore fixe, cu toţi mebrii familiei(cel puţin odată pe zi). Nu mâncaţi în grabă, la televizor, calculator sau telefon. Nu lăsaţi copiii nerăbdători să ronţăie ceva până la ora mesei. Setea se astâmpără cu apă şi nu cu sucuri. Impuneţi reguli stricte (o ora calculator – o oră joacă în aer liber). Încurajați-i să meargă cât mai des pe jos și să se joace în aer liber ( cu trotineta, bicicleta, coarda) . Faceţi drumeţii regulate cu toată familia. Nu expuneţi copilul la fumul de ţigară!

Învăţaţi copiii să facă alegeri bune pentru sănătatea lor. Merită efortul, deoarece obiceiurile dobândite în copilărie vor dăinui întreaga viaţă.

Mare Iulia, dietetician nutriționist licențiat Asociația Bio Nutriție, Tg- Mureș

Tags: , , , , , , , , , ,