moscraciun

De ce e bine pentru copii să creadă în Moş Crăciun

Publicat in 16/12/2013

Pentru majoritatea părinţilor, nici nu se pune problema să nu le povestească copiilor lor de Moş Crăciun, cum călătoreşte el cu sania trasă de reni pe la toate casele ca să lase cadouri tuturor copiilor într-o singură noapte. Sunt însă şi persoane care consideră că nu e în regulă să mintă copilul şi să-l facă să creadă într-un personaj fantastic, pentru ca mai apoi să vadă copilul supărat că un coleg de clasă i-a spus că Moş Crăciun nu există şi poate chiar să fie acuzate că au minţit.

Iată câteva motive pentru care e bine pentru copii să creadă în Moş Crăciun:

1. Sporeşte imaginaţia. E dovedit ştiinţific faptul că copiii au o imaginaţie mult mai bogată decât cea a adulţilor. Pentru ei, un băţ e o sabie fermecată sau o baghetă magică, sunt capabili să creeze universuri întregi în care orice e posibil cu puţin praf de stele. Şi nimic nu pune imaginaţia mai mult la muncă decât atelierul de jucării al spiriduşilor, sania magică ce zboară prin văzduh trasă de reni cu nasul roşu care luminează calea, sau un moş misterios care se strecoară pe nesimţite şi aduce exact jucăria dorită.

2. Sprijină credinţa în ceva mai mare decât lumea. E important pentru copii să aibă conştiinţa unei făpturi, a unei comunităţi, a unei ordini universale, mai mare decât lumea. Majoritatea sunt învăţaţi să creadă în Creatorul nostru, fie el Dumnezeu ortodox, catolic, Allah sau alte nume, în sfinţi, în îngeri; Moş Crăciun se înscrie cu succes pe aceeaşi listă.

3. Ajută la stabilirea încrederii în ceva ce nu poate fi văzut sau atins. Când eram copii, nu exista moda persoanei deghizate în Moş. Şi, pe undeva, era mai bine, pentru că noi am învăţat să credem în Moş Crăciun fără a-l putea vedea în sufrageria noastră. Acesta e un lucru important pe termen lung, căci în viaţă cu toţii avem nevoie să credem: în noi înşine, în familia noastră, în prieteni, în calităţile şi talentele noastre; să credem în lucruri pe care nu le putem măsura şi care nu sunt palpabile – iubirea, încrederea, bunăvoinţa, speranţa.

Aşa că poate ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a plăti pe cineva să bată la uşă îmbrăcat în Moş. Bineînţeles că sunt momentele în care acest lucru nu poate fi evitat: la magazine, la grădiniţă sau la locul de muncă al părinţilor. Dar când vine momentul aşteptării Moşului în Ajunul Crăciunului, să nu transformăm totul în ceva pragmatic şi raţional, tipic adulţilor. Să lăsăm mai bine copilăria să se desfăşoare, iar Moş Crăciun să fie ceea ce este: magie, iubire, speranţă şi bucurie.

4. Creează amintiri eterne. Să ne amintim copilăria noastră, când credeam în Moş Crăciun. Apoi să ne gândim la anii în care nu am mai crezut. Care sunt mai frumoşi? Nu-i aşa că avem cu toţii amintiri din copilărie, când aşteptam cu sufletul la gură să auzim sunete de clopoţei pe la ferestre? Şi momentul acela în care deschideam uşa camerei unde era aşteptat Moşul, şi găseam bradul împodobit şi luminos, cu cadourile sub el … Inegalabil. Toată lumea merită astfel de amintiri.

5. Istoria nu minte. Moş Crăciun îşi are originile în viaţa Sf. Nicolae, un episcop grec care obişnuia să facă acte de caritate. Aşadar, există un sâmbure de adevăr în legenda lui Moş Crăciun.

6. Învaţă copilul puterea darului. Dincolo de dimensiunea materială şi consumeristă a Crăciunului, spiritul tradiţional şi istoric al Crăciunului se bazează pe A DĂRUI. A dărui celor mai puţin norocoşi decât noi, a dărui aproapelui, a dărui celor dragi. Luna decembrie este luna anului cea mai plină de evenimente caritabile şi asta este foarte bine pentru copii, căci învaţă că bucuria nu vine doar din cadourile pe care le primeşte, ci şi din cele pe care le face la rândul lui.

Fie că dăruieşte o jucărie pe care nu o mai foloseşte, un ornament pe care l-a lucrat cu mânuţele lui, o hăinuţă care i-a rămas mică, sau mici cadouri cumpărate pentru cei dragi, copilul învaţă prin prisma lui Moş Crăciun să dăruiască cu dragoste. Căci şi Moşul călătoreşte peste tot o noapte întreagă doar pentru a dărui.

7. Moş Crăciun e aşa cum vrem noi să fie. Fiind părinţi, avem libertatea de a crea imaginea Moşului aşa cum dorim noi să îl prezentăm copiilor. Putem prezenta imaginea de la punctul anterior – puterea de a dărui, sau putem sublinia respectarea regulilor casei – „Haide să mâncăm, apoi facem nani, iar când ne trezim îl aşteptăm pe Moş Crăciun”. Sau ambele. Moş Crăciun e o figură îndrăgită, care poate căpăta în ochii copiilor oricâte valenţe dorim să îi acordăm.

8. Nu durează foarte mult. Anii în care copiii cred în Moş Crăciun sunt puţini şi trec repede. Aşa că depinde de noi, părinţii, să îi ajutăm să creadă în magie, inocenţă şi fericire pură. Ba mai mult, putem spori farmecul Moşului, sugerând copiilor că el le dă cadouri tot anul, pe toate planurile: sănătatea, familia, prietenii, prosperitatea.

Moş Crăciun e de fapt spiritul Crăciunului, spiritul bucuriei, al satisfacţiei de a dărui, al magiei vârstei inocenţei şi va exista mereu, prin credinţa din inimile noastre. Cu toţii facem parte din echipa lui Moş Crăciun!

Larisa Pop

Tags: