E organic doar o modă sau chiar înseamnă mai sănătos?

Publicat in 30/05/2013

Fie că e vorba de alimente, cosmetice, produse de curăţenie sau suplimente nutritive, produsele bio sunt cea mai nouă tendinţă în ceea ce priveşte modul de a trăi sănătos. Tot mai mulţi părinţi se informează cu privire la alegerile pe care le pot face pentru creşterea sănătoasă a copiilor lor şi aleg varianta produselor bio sau organice. Statisticile europene arată că vânzările de produse organice înregistrează creşteri anuale de 10 – 15 % faţă de anul precedent. Ţara cea mai mare consumatoare de astfel de produse din Europa e Germania, urmată de Italia, Franţa şi Marea Britanie.

În România, piaţa produselor organice e relativ restrânsă şi mulţi consideră că e chiar exclusivistă, datorită preţului de multe ori mai mare a produsului certificat organic faţă de cel care nu posedă o astfel de menţiune pe etichetă.

Dar care e adevărul până la urmă? Chiar ne fac rău produsele non-organice? E obligatoriu să ne hrănim familiile doar cu produse certificate organic? Voi ce preferaţi pentru copiii voştri – carnea de la animale crescute cu iarbă de către ţărani sau cea din magazin care are inscripţionat pe etichetă “produs organic”? Atât de multe informaţii scrise pe toate etichetele, că aproape avem nevoie de studii speciale ca să le descifrăm! Noi am alcătuit un scurt rezumat privitor la ce şi cum să cumpărăm organic, dacă se poate.

De fapt, care e diferenţa  între produsele naturale, cele bio şi cele organice?

Produsele denumite generic naturale sunt bazate pe plante. Ele nu au fost cultivate pe terenuri organice și nu au fost supuse tratamentelor cu substanțe chimice pentru obținerea produsului final.

Produsele bio-organice sunt compuse strict din plante și din ingrediente organice, care nu au fost modificate genetic și cărora nu li s-au adăugat alte produse chimice, precum antibiotice, hormoni, pesticide şi fertilizatori. Produsele certificate ecologic, bio/ecologic sau organic reprezintă de fapt aceeaşi categorie de produse, deoarece termenii sunt sinonimi. Folosirea lor depinde de zona geografică – de exemplu în spațiul anglo-saxon se folosește termenul de organic (inclusiv în S.U.A. și Canada); în spațiul italian termenul folosit este cel de bio; în spațiul german se folosește oficial termenul ökologisch („ecologic”), iar în marketing se folosește termenul bio pentru a desemna un produs ecologic certificat.

Putem avea încredere în etichetele care spun “organic”?

O caracteristică definitorie a acestei clase de produse, fie ele alimente, cosmetice, textile sau altele, este urmărirea cu stricteţe a lanţului de producţie, de la producerea materiei prime, la procesare, transport, până la comerţ şi ajungerea produsului la consumator.

Astfel consumatorului i se oferă un grad înalt de siguranță și transparență la achiziționarea unui produs ecologic certificat, iar în cazul constatării unei probleme se poate reface ușor drumul produsului de la început până la consumatorul final și se poate identifica unde anume s-a produs infestarea produsului, putându-se lua apoi măsuri pentru înlăturarea factorului negativ.

Deoarece puritatea produselor si transparenţa procesului de producţie sunt cele mai puternice argumente de marketing ale branşei, domeniul ecologic nu acceptă abateri de la principiile asumate, pentru că astfel de abateri ar constitui o lovitură de imagine majoră pentru întreg sectorul.

E organic mai sănătos ?

Oamenii de ştiinţă nu au dat încă  verdictul final dacă toate chimicalele şi pesticidele acelea cu nume greu de pronunţat care se găsesc în fructele şi legumele crescute convenţional cauzează sau nu cancer.

Dar, potrivit Academiei de Ştiinţe a S.U.A., expunerea prelungită a copiilor la pesticide măreşte riscul deficienţelor de dezvoltare pe plan neurologic. Un studiu cu durata de un an, condus de instituţia mai sus menţionată, a scos la iveală faptul că acei copii care au fost hrăniţi preponderent cu produse agricole crescute convenţional aveau în organism o încărcătură de pesticide similare cu substanţele chimice folosite în cel de-al Doilea Război Mondial. Ok, asta chiar nu sună bine… Dar există şi o veste bună: după ce aceiaşi copii au fost trecuţi pe hrană organică, chimicalele din corpurile lor s-au eliminat în câteva zile.

Alte câteva studii ale aceleiaşi instituţii au conchis că produsele organice sunt mai bogate în nutrienţi şi vitamine decât echivalentele lor convenţionale.

Produse certificate organic sau locale ?

Deci cum alegem între mărul certificat organic care a stat într-un camion mai multe zile şi cel non-organic de la taraba ţăranului din zona noastră geografică? Pentru un număr tot mai mare de oameni, cumpărăturile “locale” , ca să le denumim pe scurt, sunt noua modă de a se hrăni sănătos. Argumentele în favoarea acestui curent sunt faptul că alimentele nu au călătorit pe distanţă mare şi timp îndelungat de unde au fost culese până la locul de desfacere, deci sunt implicit mai proaspete; pe deasupra, obţinerea unei certificări a calităţii produselor presupune un procedeu birocratic lung şi costisitor, pe care marea majoritate a micilor agricultori nu şi-l permite, nici ca şi costuri, nici ca şi timp, dar absenţa etichetei “organic” nu înseamnă automat produse pline de chimicale.

Care sunt produsele pe care e bine să le căutăm organice şi de care nu trebuie să  ne îngrijorăm? – Regula degetului mare

Nivelurile de substanţe toxice variază  între produse. Alimentele care necesită mai mult timp ca să  crească şi să se coacă au niveluri mai crescute de chimicale; alimentele dulci, care atrag insectele, sunt stropite mai des cu pesticide, deci sunt şi ele mai bogate în substanţe nocive.

Ca o precizare după care să vă  ghidaţi atunci când vă aflaţi la cumpărături, ţineţi minte regula degetului mare (deoarece pe el îl folosim să verificăm fructele şi legumele): cu cât e mai groasă coaja, cu atât e mai mic nivelul de chimicale.

Printre alimentele pe care e mai bine să  le cumpăraţi organice se numără: mere, cireşe, struguri (inclusiv stafide), nectarine, pere, piersici, cartofi, căpşuni, spanac, ţelină, salată verde, gogoşari, ouă, carne, orez, lactate.

Printre alimentele care e mai puţin probabil să fie contaminate cu toxine, deci nu trebuie neapărat cumpărate cu certificare organică, sunt: avocado, banane, kiwi, mango, ananas, grapefruit, pepene, broccoli, sparanghel, varză, porumb dulce, vinete, ceapă, cartofi dulci, mazăre congelată, produsele procesate ca pastele făinoase, uleiurile, fructele şi legumele în conserve, precum şi peştele, care nu poate fi certificat ca fiind organic.

Pe scurt, dacă nu vreţi să cheltuiţi mult, dar vreţi totuşi să aveţi o oarecare siguranţă a produselor achiziţionate, cumpăraţi mărfuri locale şi de sezon şi ţineţi minte că simpla decojire a unui măr, de pildă, nu e suficientă pentru a îndepărta posibilele substanţe nocive, de aceea e bine să faceţi alegeri informate când vine vorba de sursa alimentelor care ajung pe masa familiei dumneavoastră.

Şi mai mult, ceea ce contează la sfârşitul zilei e atitudinea cu care abordaţi viaţa, căci degeaba faceţi eforturi să consumaţi doar produse organice, dacă apoi vă otrăviţi minţile cu gânduri negative şi săriţi pe dulapul cu medicamente la cea mai mică durere sau suferinţă.

Tags: , , , , , , , , ,