capsuni

Litera C – Alfabetul alimentelor

Publicat in 09/12/2013

CĂPŞUNILE

Le asociem cu denumirea de fructele minune ale sănătăţii!

Ele conţin în proporţie de 90% apă şi 5% zahăr. Această cantitate mică de zahăr se eliberează lent în sânge şi nu duce la o creştere semnificativă a glicemiei, căpşunile încadrându-se în categoria alimentelor cu indice glicemic scăzut. Din acest motiv, fructele sunt recomandate şi persoanelor care suferă de diabet zaharat. Mai mult, potrivit studiilor, o singură ceaşcă de căpşuni proaspete reglează nivelul glucozei din sânge, astfel că zahărul consumat la o masă la care se mănâncă şi căpşuni va duce la o creştere mai mică a glicemiei decât în absenţa acestor fructe.

100 de grame de căpşuni proaspete aduc organismului doar 32 de calorii şi circa 98% din doza zilnică recomandată de vitamina C. Prin comparaţie, 100 de grame de portocale aduc 75% din necesarul zilnic de vitamina C. Studiile realizate la Universitatea „Harvard” confirmă faptul că aceste fructe ţin la distanţă bolile cardiovasculare. Căpşunile ne menţin tineri mai mult timp şi previn apariţia unor boli degenerative şi chiar a cancerului.

Un alt nutrient foarte important pe care îl regăsim în căpşuni, este manganul, în proporţie de 19% din doza zilnică recomandată. Acest mineral luptă împotriva stresului oxidativ, previne degradarea ADN-ului şi este esenţial în menţinerea tinereţii pielii.

Studiile americane realizate în 2010 la Centrul pentru Cercetări privind Îmbătrânirea din Boston au arătat că persoanele care consumă frecvent fructe de pădure au un risc mai mic de a se îmbolnăvi de Alzheimer. Astfel, alături de afine şi de fragi, căpşunile îmbunătăţesc memoria şi procesul de învăţare. Aceasta pentru că polifenolii stimulează funcţionarea neuronilor şi ajută creierul să se detoxifieze. Mai exact, ei ajută anumite structuri cerebrale să „cureţe” reziduurile care se acumulează la acest nivel odată cu înaintarea în vârstă.

Căpşunile proaspete îşi păstrează la maximum nivelul nutrienţilor timp de 48 de ore de la recoltare. Din păcate, ele se deteriorează repede chiar şi în frigider. Din acest motiv, este recomandat să le menţinem la o temperatură cât mai scăzută, de circa 2 grade, pe raftul cel mai apropiat de congelator, într-un recipient închis.

CARTOFUL

Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munţilor Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară.

Cartofii sunt cultivaţi în peste 120 de ţări și sunt consumaţi zilnic de peste un miliard de oameni. În 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.

Cartofii conţin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu.

Gătitul la temperaturi de peste 170 °C distruge parţial substanţele nutritive ale cartofului.

Sucul proaspat de cartofi are proprietăţi curative excepţionale în cazul ulcerului, al gastritei sau al constipaţiei uşoare.

Ceaiul obţinut prin fierberea cojii de cartof este excelent pentru persoanele cu hipertensiune arterială. Unii medici recomandă sucul proaspăt de cartofi drept un veritabil medicament ce reuşeşte să vină de hac până şi celor mai crunte migrene.

CAISELE

Caişii au fost cultivaţi pe coastele montane din China de peste 5000 de ani, deşi fructului îi este mult mai dificil ăa se dezvolte în zonele temperate.

Foarte bogate în vitamine şi minerale, caisele întăresc sistemul imunitar şi au mai mult caroten antioxidant decât orice alt fruct.

O singură caisă ne furnizează 2 mg de provitamina A, adică jumătate din necesarul zilnic al unui adult. În plus, în acest fruct regăsim cantităţi importante de vitamina B şi C, magneziu, fosfor, fier şi calciu. Fosforul sare în ajutor persoanelor ce suferă de pierderi de memorie.

Cunoscut şi sub numele de alună amară, miezul samburelui de caisă, care rămâne dupa strivirea învelişului dur, este folosit din timpuri străvechi pe post de medicament. În medicina chineză, seminţele amărui de cais, cu mirosul lor caracteristic, de migdală, sunt un remediu redutabil pentru bolnavii cu probleme respiratorii, precum astmul, bronşita, emfizemul sau tusea cronică. De asemenea, era şi este folosit pentru menţinerea tinereţii biologice. Se spunea că cinci sâmburi administraţi zilnic adaugă tot atâtea zile de sănătate şi fericire la viaţa celui care îi consumă. Studiile moderne confirmă la rândul lor extraordinarele proprietăţi medicinale ale sâmburilor de caisă, care se pare că le întrec şi pe cele ale caisei propriu-zise.

Caisele pot fi folosite şi extern, ca tratamente pentru ten gras, acneic : se spală o caisă bine coaptă, se taie în două, se scoate sâmburele şi se masează cu pulpa fructului tenul curăţat în prealabil cu puţină apă călduţă. Se repetă această operaţiune în fiecare zi, ceea ce va face ca tenul să devină mai curat, mai strălucitor şi pielea mai elastică.

Este un fruct uşor digerabil, însă nu este indicat tuturor persoanelor. De exemplu, dacă ai un stomac sensibil, este indicat să o cureti de coajă înainte de a o consuma, deoarece stimulează secreţia sucurilor gastrice. Are proprietăţi laxative din cauza conţinutului ridicat de fibre, fiind foarte utilă funcţiei intestinale.

Caisele sunt printre primele fructe ce pot fi consumate de către bebeluşi.

De asemenea, este un furnizor foarte mare de energie datorită conţinutului vast de nutrienţi. Este un aliment foarte bun pentru a-ţi încărca bateriile.

Datorita calciului pe care îl conţin caisele, este un remediu excelent împotriva insomniei. Aşadar, cine are probleme cu somnul, să mănânce ziua caise!

Nutriționist Bianca Moldovan

Tags: , ,