mei

Meiul şi beneficiile lui în alimentaţia copilului

Publicat in 19/08/2013

Meiul (Panicum Miliaceum) face parte din familia cerealelor. Este foarte rezistent la secetă, de aceea poate fi cultivat în zone în care alte cereale nu rezistă; totodată, ajunge rapid la maturitate, astfel că în regiunile cu veri lungi se poate cultiva de două ori pe an. Pentru aceste avantaje economice, este cultivat mai ales în Africa, unde asigură hrana a peste 300 milioane de locuitori. Frecvent întâlnit în aşezările dacice, era unul din alimentele de bază ale strămoşilor noştri. În prezent, multă lume îl cunoaşte doar ca hrană pentru păsări.

Există mai multe varietăţi; cel găsit în comerţ este meiul comun, care se prezintă sub forma unor boabe mici, albe sau aurii.

Bogat în proteine (11%) cu valoare biologică importantă, meiul conţine de asemenea o gamă largă de aminoacizi (componente ale proteinelor), cu 60% glucide complexe si 3,3% grăsimi. Este totodată bogat în minerale: magneziu, mangan, zinc, fosfor, potasiu, seleniu; este cereala cu cel mai mare conţinut de fier. Vitaminele prezente în mei sunt cele din complexul B (B1, B2, B3, B6, B9), vitamina A şi E.Conţinutul de calciu este mic (5 mg), relativ mic este şi conţinutul de fibre (1,3 g/100g mei fiert). Meiul are 348 kcal/100g, însă prin fierbere îşi măreşte foarte mult volumul, astfel valoarea calorică scade sub 100 kcal/100 g.

Beneficiile meiul în alimentaţia noastră şi a copilului:

Cel mai mare avantaj este lipsa glutenului, ceea ce îl face ideal în boala celiacă (alergie la gluten). Este indicat în alimentaţia copilului peste 6-8 luni, în special pentru copiii născuţi în familii cu antecedente de alergie la gluten, dar şi pentru a amâna fenomenele alergice, dacă copilul este sensibil. Este preferabil să începem diversificarea alimentaţiei copilului mic cu cereale care nu conţin gluten (orez, mei, porumb, hrişcă) sau cercetând toleranţa cu cantităţi mici din alimentul nou. Bineînţeles, se respectă şi celelalte reguli ale diversificării conform recomandărilor pediatrului.

Meiul este foarte hrănitor şi o sursă importantă de energie prin conţinutul crescut de carbohidraţi , energie necesară copilului în creştere, la fel şi sportivilor. Conţinutul bogat în vitamine şi minerale, aminoacizi esenţiali şi o cantitate mică de grăsimi vegetale, îl face un aliment uşor digerabil şi revitalizant, indicat tuturor.

Fără a scădea din importanţa celorlalte vitamine, este bine de subliniat prezenţa acidului folic (vitamina B9) în mei, recomandat în sarcină pentru a asigura buna dezvoltare a sistemului nervos central (creier şi măduva spinării) al copilului. Cantitatea de vitamină este mică (19 micrograme/100 g) faţă de cea conţinută de pastilele cu acid folic (1 sau 5 miligrame), având totuşi avantajul că este o sursă naturală de acid folic.

Cum poate fi servit  meiul ?

Meiul se poate servi sub foarte multe forme, putând fi preparat atât în amestec cu fructe, cât şi cu legume. În combinaţie cu fructe proaspete sau uscate, vanilie sau scorţişoară, se pot prepara diverse budinci. Pentru o masă de prânz sau cină, poate fi adăugat în ciorbe aşa cum este sau uşor prăjit înainte de a fi adăugat; se poate folosi ca ingredient în chifteluţe, ardei umpluţi, salate cu legume.

În combinaţie cu alte cereale, se poate adăuga la pâinea făcută în casă. Se prepară ca mămăliguţa de mei, asemănătoare celei de porumb; poate fi asortat cu orez (1 parte mei la 2 părţi orez) sau poate înlocui orezul în diverse reţete.

Important de reţinut: deoarece îşi măreşte foarte mult volumul, la fierbere se adaugă 4-5 părţi apă la o parte mei.

 

Luminiţa Huza

studentă Nutriţie şi Dietetică, anul III

UMF Tg. Mureş